Nu există blog în online scris cu mai multă pasiune decât Vulpitza.ro. Aici scrie Luiza, cea mai mare îndrăgostită de Paris din câte cunosc eu, o persoaă specială (cu atât mai mult pentru mine) și foarte dedicată unei pasiuni la care tot lucrează. Blogul ei este o permanentă sursă de inspiraie pentru mine și tocmai de aceea am rugat-o să povestească cu mult suflet și despre Italia, căci știam că-i pe gustul ei (nu ca și Parisul, dar probabil imediat după Paris).
A ieșit o poveste frumoasă despre una din primele întâlniri cu Italia ei, o poveste despre Veneția, scrisă cu inima și ilustrată cu pozele ei personale. În acestă dimineață vă invit să vă beți cafeaua în ritmurile unui cântec de gondolier.
Venetia mea a fost minunata. Din toate punctele de vedere. Stiam ca asa va fi inca dinainte de a ateriza pe aeroportul din Treviso. Cumva aveam un sentiment de bine legat de acest oras la fel cum stiam din copilarie ca voi adora Parisul.
Venetia mea a fost calda. Nu fierbinte, nu racoroasa, ci doar calda. Asa cum numai in mijloc de septembrie poate fi.
Venetia mea a fost aglomerata atat numai cat sa nu fie pustie. Nu am stat la cozi mari, am avut loc pe vaporeto, am gasit gondole foarte usor.
Venetia mea a fost delicioasa. In Piata San Marco am descoperit cel mai bun vin alb din toata Italia. Un Ramandolo rar care se face intr-o regiune mica din nord. L-am savurat la una din terasele acelea minunate cu muzica live din piata.
Venetia mea a fost unica. Niciun oras pe care l-am vazut inainte si dupa nu seamana cu acest loc.
Venetia mea mi-a adus aminte de Casanova. M-am plimbat pe stradutele din film, am admirat masti, am vazut inchisoarea si am simtit iubirea in aer.
Venetia mea a fost magica. Ea trebuie admirata la primele ore ale diminetii cand inca nu au navalit turistii si la ceas tarziu de seara cand nu se aude decat apa clipocind si muzica in surdina.
Venetia mea nu a fost ieftina deloc dar a meritat fiecare banut cheltuit acolo. Pretul mare deloc negociat pentru gondola, cazarea cu vedere la canal sau cina la lumina lumanarilor. Toate au facut sa raman cu amintiri de neuitat.
Venetia mea a fost plina de savoare, de apa, de romantism, de culoare si soare.
Venetia mea a fost prea de scurta, prea putin timp petrecut intr-un loc atat de frumos. Am reusit sa ma desprind numai cu promisiunea ca voi reveni. Intr-o zi de septembrie, cu soare, caldura, apa, iubire si Ramandolo.
