Vă povesteam în articolul precedent, cum poți vedea minunile Florenței printr-o plimbare exterioară de la gara Santa Maria Novella, până în Piazzale Michelangelo, de unde Florența ți se va părea la picioarele tale. Ții minte probabil că, te-ai oprit la o singură cafea în Piazza Signoriei și abia apoi te-am trimis să te cazezi. Deci acum suntem undeva, după-amiaza, când tu o poți lua liniștit spre Panteonul Florenței, acest muzeu cimitir pe care NU îl poți rata la prima ta vizită în capitala Toscanei: Santa Croce, locul de veci al lui Machiavelli, Michelangelo, Galieli, Rossini și mulți alții la fel de celebrii și de geniali…

Biserica Santa Croce, aflată în plin centrul Floreței, poate fi vizitată gratuit, așa ca și Domul și orice altă biserică din Florența. Dar, ca să ai acces la morminte (și crede-mă că vrei să ai) plătești o taxă de muzeu, cum ar veni de 5 euro/persoană. Eu sunt contra oricărei taxe care îți permite să vizitezi un lăcaș de cult, dar aici nici nu se punea problema să nu plătim. Poate data viitoare nu voi ține neaparat să intru, dar o dată, merită cu siguranță. Sentimentul dat de acele morminte, în care am spus că își dorm somnul de veci, cele mai luminate minți ale culturii omenești, este indescriptibil.

De la Santa Croce, pe prima stradă la dreapta, cum stai cu spatele la Biserică, printr-un labirint de străduțe pitorești, ajungi la Casa lui Dante, o casă cu pereți medievali, în vârful căreia se ondulează în vânt, măreț, steagul Italiei. Aici, pe această stradă, lângă această casă, se spune că Dante ar fi întâlnit pentru prima dată ochii Beatricei și nu i-a mai putut uita. Casa se poate vedea și în interior, dar datorită numărului mare de turiști, noi n-am mai stat la coada imensă și n-am mai intrat.

La colțul străzii lui Dante, o să observi cea mai aglomerată mică pizzerie din Florența și după spusele lui Clau, cu pizza cea mai gustoasă, că altfel n-ar fi așa buluceală mare. O felie de pizza, măricică, costă 4 euro și te satură pentru cel puțin jumătate de zi. Nu rata să guști o pizza fiorentină, măcar pentru dragul comparației, știi doar că în Italia pizza nu e foarte bogată în incrediente ca la noi, dar cele folosite sunt toate foarte proaspete și ecologice, de unde și savoarea excelentă. Eu îmi iau numai Margherita în Italia și pot jura că este cea mai savuroasă pizza din lume (asta, pentru cei care spun că pizza în Italia e nasoală, ei fiind obișnuiți cu pizza de la noi, care se rupe sub greutatea incredientelor).

Cu stomacul plin, putem sta să cugetăm la variantele pe care le avem în continuare: putem alege varianta muzeelor, categoric (Uffizi, Pitti, Academia) sau puteam să ne bucurăm de atmosfera Florenței prin descoperiri personale, care să nu ne coste nimic. Pentru că eu n-am văzut muzeele (încă, deși îmi stă David în gât), îmi îndrept gândurile spre atmosfera Florenței de exterior și în continuare voi recomanda câteva lucruri, ce mai pot fi făcute prin Florența, all by yourelf și pe bani puțini sau aproape gratis:

• Florența este un oraș foarte verde (vezi foto 2), asta înainte de a fi foarte auriu, descoperă spațiile verzi întinse, în minunatul peisaj toscan
• peste Arno, nu ai doar Ponte Vecchio ci și alte poduri, pe care nu ar strica să le iei la picior
• străduțele.. ah.. străduțele, sunt demențiale, cred aș putea spune fără să greșesc că poți ajunge la Florența și să nu faci altceva decât să te pierzi pe ele… din una în alta, Doamne cât mă inspiră!
• sigur că poți urca pe Dom sau în Campanillă, dar la fel de bine și de gratis le poți da un ocol (maaaare) pe străzile adiacente și le poți fotografia din toate părțile
• bicicletele, nu uitați de biciclete, Italienii au un cult al cicletelor, nu mare mi-a fost mirarea să găsesc pe un site, un așa numit articol „bike porn în Italy” 🙂
• scuterele: cam la fel ca și bicicletele 🙂
• fiind un oraș cu un centru medieval puternic și întins, Florența este plină de bicicletele, scutere și mașina mea preferată… Fiat 500 (toate pot fi închiriate la prețuri mici și puteți descoperi cu ele nu doar Florența ci și împrejurimile) în detrimentul mașinilor mari
• nimic nu se compară cu o oră petrecută pe o bancă, undeva departe de agitația orașului, cu dealurile toscane pe fundal într-o parte și cu cupola Domului Santa Maria del Fiore în cealaltă parte, cu o carte în brațe și mângâiat de razele soarelui, daaa, este definiția mea pentru La dolce vita
• bea un cappuccino în plină zi în una din piețele orașului
• mergi la un pahar de vin și vezi Florența de la Fiesole în timpul apusului
• mergi la Florența cu jumătatea ta și chiar de nu va fi cel mai frumos oraș din lume pentru tine, va deveni oricum o experineță de ținut minte